chifteluță

română

Etimologie

Din chiftea + sufixul -eluță.

Pronunție

• AFI: /kif.te'lu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului chifteluță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chifteluță	chifteluțe
Articulat	chifteluța	chifteluțele
Genitiv-Dativ	chifteluței	chifteluțelor
Vocativ	chifteluță	chifteluțelor

1. diminutiv al lui chiftea.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online