cicălitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a cicăli + sufixul. -tor.

Pronunție

  • AFI: /ʧi.kə.liˈtor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
cicălitor
Singular Plural
Masculin cicălitor cicălitori
Feminin cicălitoare cicălitoare
Neutru cicălitor cicălitoare
  1. care cicălește.


Traduceri

Anagrame

Referințe