cicerone

română

Etimologie

Din italiană cicerone, franceză cicérone.

Pronunție

• AFI: /ʧi.ʧe'ro.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului cicerone
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cicerone	ciceroni
Articulat	ciceronele	ciceronii
Genitiv-Dativ	ciceronelui	ciceronilor
Vocativ	cicerone	ciceronilor

1. persoană special pregătită care conduce vizitatorii într-un muzeu, într-un oraș etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online