ciobacă
Etimologie
Din ucraineană чобак (čobak).
Pronunție
- AFI: /ʧjo'ba.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului ciobacă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ciobacă | ciobace |
| Articulat | ciobaca | ciobacele |
| Genitiv-Dativ | ciobacei | ciobacelor |
| Vocativ | ciobacă | ciobacelor |
- (reg.) luntre pescărească rudimentară, de obicei scobită dintr-un trunchi de copac.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online