ciocănire

română

Etimologie

Din a ciocăni.

Pronunție

• AFI: /ʧjo.kə'ni.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ciocănire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ciocănire	ciocăniri
Articulat	ciocănirea	ciocănirile
Genitiv-Dativ	ciocănirii	ciocănirilor
Vocativ	ciocănire	ciocănirilor

1. acțiunea de a ciocăni.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ciocnirea
• acronicei
• cirenaico

Referințe

• DEX '98 via DEX online