ciocănire

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a ciocăni.

Pronunție

  • AFI: /ʧjo.kə'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciocănire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciocănire ciocăniri
Articulat ciocănirea ciocănirile
Genitiv-Dativ ciocănirii ciocănirilor
Vocativ ciocănire ciocănirilor
  1. acțiunea de a ciocăni.


Traduceri

Anagrame

Referințe