ciocănitură
română
Etimologie
Din a ciocăni + sufixul -tură.
Pronunție
- AFI: /ʧjo.kə.ni'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului ciocănitură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ciocănitură | ciocănituri |
| Articulat | ciocănitura | ciocăniturile |
| Genitiv-Dativ | ciocăniturii | ciocăniturilor |
| Vocativ | ciocănitură | ciocăniturilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online