circumducție

română

Etimologie

Din franceză circumduction.

Pronunție

• AFI: /ʧir.kum'duk.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului circumducție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	circumducție	circumducții
Articulat	circumducția	circumducțiile
Genitiv-Dativ	circumducției	circumducțiilor
Vocativ	circumducție	circumducțiilor

1. (med.) mișcare circulară a membrelor sau a globilor oculari.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online