circumducție

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză circumduction.

Pronunție

  • AFI: /ʧir.kum'duk.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
circumducție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ circumducție circumducții
Articulat circumducția circumducțiile
Dativ-Genitiv circumducției circumducțiilor
Vocativ circumducție circumducțiilor
  1. (med.) mișcare circulară a membrelor sau a globilor oculari.


Traduceri

Referințe