circulară
 Vezi și : circulara, circulará, circularà
|
română
Etimologie
Din franceză circulaire.
Pronunție
- AFI: /ʧir.kuˈla.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului circulară | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | circulară | circulare |
| Articulat | circulara | circularele |
| Genitiv-Dativ | circularei | circularelor |
| Vocativ | ' | ' |
- dispoziție, ordin, directivă trimisă în scris instituțiilor sau persoanelor în subordine.
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din circular.
Adjectiv
- forma de feminin singular pentru circular.