citeț

română

Etimologie

Din a citi + sufixul -eț.

Pronunție

• AFI: /ʧi'teʦ/

Adjectiv

Declinarea adjectivului citeț
	Singular	Plural
Masculin	citeț	citeți
Feminin	citeață	citețe
Neutru	citeț	citețe

1. (despre scrisul de mână, texte, manuscrise) care se poate citi ușor; deslușit, lizibil.

Cuvinte derivate

• neciteț

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cetit

Referințe

• DEX '98 via DEX online