ciubotar

română

Variante

• ciobotar

Etimologie

Din ciubotă + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /ʧu.boˈtar/

Substantiv

Declinarea substantivului ciubotar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ciubotar	ciubotari
Articulat	ciubotarul	ciubotarii
Genitiv-Dativ	ciubotarului	ciubotarilor
Vocativ	ciubotarule	ciubotarilor

1. (reg.) cizmar.

Cuvinte derivate

• ciubotăresc
• ciubotărie

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• batocuri
• brăcuito

Referințe

• DEX '98 via DEX online