ciuruire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a ciurui.

Pronunție

  • AFI: /ʧju.ru'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciuruire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciuruire ciuruiri
Articulat ciuruirea ciuruirile
Genitiv-Dativ ciuruirii ciuruirilor
Vocativ ciuruire ciuruirilor
  1. acțiunea de a (se) ciurui și rezultatul ei.


Traduceri

Etimologie

Din a ciurui.

Pronunție

  • AFI: /ʧju.ru'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciuruire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciuruire ciuruiri
Articulat ciuruirea ciuruirile
Genitiv-Dativ ciuruirii ciuruirilor
Vocativ ciuruire ciuruirilor
  1. acțiunea de a ciurui și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe