clătinătură

română

Etimologie

Din a clătina + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /klə.ti.nə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului clătinătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clătinătură	clătinături
Articulat	clătinătura	clătinăturile
Genitiv-Dativ	clătinăturii	clătinăturilor
Vocativ	clătinătură	clătinăturilor

1. mișcare (usoară) într-o parte și într-alta.
2. mișcare, deplasare șovăitoare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online