clancăt
română
Etimologie
Din clanc.
Pronunție
- AFI: /'klan.kət/
Substantiv
| Declinarea substantivului clancăt | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | clancăt | clancăte |
| Articulat | clancătul | clancătele |
| Genitiv-Dativ | clancătului | clancătelor |
| Vocativ | clancătule | clancătelor |
- (rar) clăncăit.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online