clismă
română
Etimologie
Din neogreacă κλισμα (klísma), germană Klysma.
Pronunție
- AFI: /'klis.mə/
Substantiv
| Declinarea substantivului clismă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | clismă | clisme |
| Articulat | clisma | clismele |
| Genitiv-Dativ | clismei | clismelor |
| Vocativ | clismă | clismelor |
- introducere a unui lichid în intestinul gros, pe cale rectală, pentru evacuarea forțată a materiilor fecale, de obicei în cazurile de constipație; clistir.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online