clivo

Vezi și : clivò

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină clīvus („movilă, pantă”).

Pronunție

• AFI: /ˈklivo/

Substantiv

clivo m., clivi pl.

1. (livr.) movilă, măgură, delușor; (spec.) pantă
2. (anat.) clivus

Sinonime

• 1: collinetta; pendio

Cuvinte derivate

• clivoso

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din clīvus.

Pronunție

• (Latină clasică) AFI: /ˈkliː.woː/
• (Latină ecleziastică) AFI: /ˈkli.voː/

Substantiv

1. forma de singular dativ pentru clīvus.
2. forma de singular ablativ pentru clīvus.