coșcoveală
Etimologie
Din a (se) coșcovi + sufixul -eală.
Pronunție
- AFI: /koʃ.ko've̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului coșcoveală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coșcoveală | coșcoveli |
| Articulat | coșcoveala | coșcovelile |
| Genitiv-Dativ | coșcovelii | coșcovelilor |
| Vocativ | coșcoveală | coșcovelilor |
- parte cojită (dintr-un perete); coșcovitură.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online