coștereață
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /koʃ.teˈre̯a.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului coștereață | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coștereață | coșterețe |
| Articulat | coștereața | coșterețele |
| Genitiv-Dativ | coștereței | coșterețelor |
| Vocativ | coștereață | coșterețelor |
- (reg.) coteț.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online