coabitare

română

Etimologie

Din a coabita.

Pronunție

• AFI: /ko.a.bi'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului coabitare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	coabitare	coabitări
Articulat	coabitarea	coabitările
Genitiv-Dativ	coabitării	coabitărilor
Vocativ	coabitare	coabitărilor

1. (jur.) faptul de a coabita.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• acrobație
• acrobatei

Referințe

• DEX '98 via DEX online