cobitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a cobi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ko.bi'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
cobitor
Singular Plural
Masculin cobitor cobitori
Feminin cobitoare cobitoare
Neutru cobitor cobitoare
  1. (în superstiții) care cobește.


Traduceri

Anagrame

Referințe