cocotă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză cocotte.

Pronunție

  • AFI: /ko'ko.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cocotă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cocotă cocote
Articulat cocota cocotele
Genitiv-Dativ cocotei cocotelor
Vocativ cocotă cocotelor
  1. femeie de moravuri ușoare; prostituată.


Traduceri

Referințe