moravuri
română
Etimologie
Din năravuri (refăcut după latină mos, moris).
Pronunție
- AFI: /mo'ra.vurʲ/
Substantiv
| Declinarea substantivului invariabil | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | invariabil | moravuri |
| Articulat | invariabil | moravurile |
| Genitiv-Dativ | invariabil | moravurilor |
| Vocativ | invariabil | moravurilor |
- totalitatea obiceiurilor și deprinderilor unui popor, ale unui grup social sau ale unei persoane; conduită morală, moralitate.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online