codoșenie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din codoș + sufixul -enie.

Pronunție

  • AFI: /ko.doˈʃe.ni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
codoșenie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ codoșenie codoșenii
Articulat codoșenia codoșeniile
Genitiv-Dativ codoșeniei codoșeniilor
Vocativ codoșenie codoșeniilor
  1. (peior.) faptul de a codoși; comportare de codoș.


Traduceri

Anagrame

Referințe