coit

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din latină coitus, franceză coït.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
coit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coit coituri
Articulat coitul coiturile
Genitiv-Dativ coitului coiturilor
Vocativ coitule coiturilor
  1. împreunare sexuală.


Traduceri

Anagrame

Referințe