colaboraționism
română
Etimologie
Din colaboraționist.
Pronunție
- AFI: /ko.la.bo.ra.ʦi.o'nism/
Substantiv
| Declinarea substantivului colaboraționism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | colaboraționism | invariabil |
| Articulat | colaboraționismul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | colaboraționismului | invariabil |
| Vocativ | colaboraționismule | invariabil |
- atitudine sau politică de trădare a intereselor propriei țări, specifică celor care au colaborat cu ocupanții străini.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online