propriu

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină proprius, franceză propre.

Pronunție

  • AFI: /'pro.prju/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
propriu
Singular Plural
Masculin propriu proprii
Feminin proprie proprii
Neutru propriu proprii
  1. care aparține în mod exclusiv cuiva; personal.
  2. caracteristic, specific.
  3. care este bun pentru...; indicat, potrivit, adecvat.
  4. (despre cuvinte, despre termeni) care redă exact ideea ce trebuie exprimată.
  5. (despre sensuri) de bază, prim.

Cuvinte compuse

Expresii

  • Propriu-zis = de fapt, la drept vorbind


Traduceri

Referințe