colectură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Kollektur.

Pronunție

  • AFI: /ko.lek'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
colectură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ colectură colecturi
Articulat colectura colecturile
Genitiv-Dativ colecturii colecturilor
Vocativ colectură colecturilor
  1. nume dat unor oficii de colectare a cărților (pentru aprovizionarea bibliotecilor).
  2. agenție de vânzare a biletelor de loterie.


Traduceri

Anagrame

Referințe