colimare
Etimologie
Din a colima.
Pronunție
- AFI: /ko.li'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului colimare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | colimare | colimări |
| Articulat | colimarea | colimările |
| Genitiv-Dativ | colimării | colimărilor |
| Vocativ | colimare | colimărilor |
- acțiunea de a colima și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online