colindeț
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ko.lin'deʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului colindeț | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | colindeț | colindețe |
| Articulat | colindețul | colindețele |
| Genitiv-Dativ | colindețului | colindețelor |
| Vocativ | colindețule | colindețelor |
- (pop.) colăcel sau pâinișoară care se dă în dar colindătorilor; (p.gener.) (la pl.) orice dar care se dă colindătorilor.
Expresii
- A umbla cu colindețele = a umbla cu colindul
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online