colora

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză colorer < latină colorare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
colora
Infinitiv a colora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
colorez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să coloreze
Participiu colorat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a da unui obiect o anumită culoare cu ajutorul unei vopsele; a vopsi.
  2. (v.tranz.) (fig.) a da o nuanță expresivă stilului, exprimării etc., a nuanța, a reliefa.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe