colportor

română

Etimologie

Din franceză colporteur.

Pronunție

• AFI: /kol.por'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului colportor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	colportor	colportori
Articulat	colportorul	colportorii
Genitiv-Dativ	colportorului	colportorilor
Vocativ	colportorule	colportorilor

1. cel care răspândește știri, zvonuri etc. (false).
2. (înv.) negustor ambulant.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online