zvon

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă zvonŭ.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
zvon
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zvon zvonuri
Articulat zvonul zvonurile
Genitiv-Dativ zvonului zvonurilor
Vocativ ' '
  1. informație neconfirmată (uneori tendențioasă) care circulă oral.
  2. zgomot lin, continuu și plăcut, produs de unele fenomene naturale (curgerea apei, bătaia vântului etc.).


Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





cehă

(čeština)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

zvon

  1. clopot.





slovenă

(slovenščina)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

zvon

  1. clopot.