comandare
Etimologie
Din a comanda.
Pronunție
- AFI: /ko.man'da.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului comandare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | comandare | comandări |
| Articulat | comandarea | comandările |
| Genitiv-Dativ | comandării | comandărilor |
| Vocativ | comandare | comandărilor |
- acțiunea de a comanda și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online