complinitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a complini + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /kom.pli.ni'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
complinitor
Singular Plural
Masculin complinitor complinitori
Feminin complinitoare complinitoare
Neutru complinitor complinitoare
  1. care complinește.


Traduceri

Referințe