compromițător

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a compromite + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /kom.pro.mi.ʦə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
compromițător
Singular Plural
Masculin compromițător compromițători
Feminin compromițătoare compromițătoare
Neutru compromițător compromițătoare
  1. care (poate) compromite pe cineva.


Traduceri

Referințe