Sari la conținut

compromitere

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a compromite.

Pronunție

  • AFI: /kom.pro'mi.te.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
compromitere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ compromitere compromiteri
Articulat compromiterea compromiterile
Genitiv-Dativ compromiterii compromiterilor
Vocativ compromitere compromiterilor
  1. acțiunea de a (se) compromite.


Traduceri

Referințe