compulsare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a compulsa.

Pronunție

  • AFI: /kom.pul'sa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
compulsare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ compulsare compulsări
Articulat compulsarea compulsările
Genitiv-Dativ compulsării compulsărilor
Vocativ compulsare compulsărilor
  1. (înv.) acțiunea de a compulsa.


Traduceri

Anagrame

Referințe