compunction

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie compunccion, care provine din franceza veche < latină compūnctiō.

Pronunție

  • AFI: /kəm'pʌŋkʃən/


Substantiv

compunction, pl. compunctions

  1. compuncțiune, remușcare, regret
    She felt no compunction about her crimes.

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe