condeier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din condei + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /kon.deˈjer/


Substantiv


Declinarea substantivului
condeier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ condeier condeieri
Articulat condeierul condeierii
Genitiv-Dativ condeierului condeierilor
Vocativ condeierule condeierilor
  1. (rar) scriitor (mai puțin talentat).


Traduceri

Anagrame

Referințe