conduct

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Kondukt.

Pronunție

  • AFI: /kon'dukt/


Substantiv


Declinarea substantivului
conduct
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conduct conducte
Articulat conductul conductele
Genitiv-Dativ conductului conductelor
Vocativ conductule conductelor
  1. formație anatomică cu aspect de canal sau de tub.


Traduceri

Referințe