conglăsui

română

Etimologie

Din con- + a glăsui (probabil după germană übereinstimmen sau rusă согласитсeа (soglasitsea)).

Pronunție

• AFI: /kon.glə.su'i/

Verb

Conjugarea verbului conglăsui
Infinitiv	a conglăsui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	conglăsuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să conglăsuiască
Participiu	conglăsuit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (înv.) a fi de acord, a se potrivi cu..., a concorda.

Cuvinte derivate

• conglăsuire

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online