conglutina

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză conglutiner < latină conglutinare.

Pronunție

  • AFI: /kon.glu.ti'na/


Verb


Conjugarea verbului
conglutina
Infinitiv a conglutina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
conglutinez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să conglutineze
Participiu conglutinat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a face dens, vâscos; a coagula.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe