congratula

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză congratuler.

Pronunție

  • AFI: /kon.gra.tu'la/


Verb


Conjugarea verbului
congratula
Infinitiv a congratula
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
congratulez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să congratuleze
Participiu congratulat
Conjugare I
  1. (v.tranz. refl. recipr.) a (se) felicita (reciproc).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe