conivent

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză connivent.

Pronunție

  • AFI: /ko.ni'vent/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
conivent
Singular Plural
Masculin conivent conivenți
Feminin coniventă conivente
Neutru conivent conivente
  1. (despre frunze) îndoit înăuntru.
  2. care tinde să se împreuneze.


Traduceri

Anagrame

Referințe