conivent

română

Etimologie

Din franceză connivent.

Pronunție

• AFI: /ko.ni'vent/

Adjectiv

Declinarea adjectivului conivent
	Singular	Plural
Masculin	conivent	conivenți
Feminin	coniventă	conivente
Neutru	conivent	conivente

1. (despre frunze) îndoit înăuntru.
2. care tinde să se împreuneze.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• convenit

Referințe

• DEX '98 via DEX online