conjurat
română
Etimologie
Din franceză conjuré.
Pronunție
- AFI: /kon.ʒu'rat/
Substantiv
| Declinarea substantivului conjurat | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | conjurat | conjurați |
| Articulat | conjuratul | conjurații |
| Genitiv-Dativ | conjuratului | conjuraților |
| Vocativ | conjuratule | conjuraților |
- (rar) conspirator.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online