conjurată

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din conjurat.

Pronunție

  • AFI: /kon.ʒu'ra.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
conjurată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conjurată conjurate
Articulat conjurata conjuratele
Genitiv-Dativ conjuratei conjuratelor
Vocativ conjurato conjuratelor
  1. (rar) conspiratoare.


Traduceri

Referințe