conscripție

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză conscription < latină conscriptio.

Pronunție

  • AFI: /kon'skrip.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
conscripție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conscripție conscripții
Articulat conscripția conscripțiile
Genitiv-Dativ conscripției conscripțiilor
Vocativ conscripție conscripțiilor
  1. (înv.) înscriere anuală în rândurile militare; recrutare, înrolare.


Traduceri

Referințe