constanță

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză constance < latină constantia.

Pronunție

  • AFI: /kon'stan.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
constanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ constanță invariabil
Articulat constanța invariabil
Genitiv-Dativ constanței invariabil
Vocativ constanță invariabil
  1. însușirea de a fi constant; statornicie; perseverență.


Traduceri

Referințe