statornicie

română

Etimologie

Din statornic + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /sta.tor.ni'ʧi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului statornicie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	statornicie	invariabil
Articulat	statornicia	invariabil
Genitiv-Dativ	statorniciei	invariabil
Vocativ	statornicie	invariabil

1. fermitate, constanță, neclintire (în păreri, în hotărâri etc.).
2. fidelitate, devotament.

Cuvinte derivate

• nestatornicie

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• contestării
• creaționist
• încorsetați

Referințe

• DEX '98 via DEX online