statornicie

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din statornic + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /sta.tor.ni'ʧi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
statornicie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ statornicie invariabil
Articulat statornicia invariabil
Genitiv-Dativ statorniciei invariabil
Vocativ statornicie invariabil
  1. fermitate, constanță, neclintire (în păreri, în hotărâri etc.).
  2. fidelitate, devotament.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe