contraatac

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză contre-attaque.

Pronunție

  • AFI: /kon.tra.a'tak/


Substantiv


Declinarea substantivului
contraatac
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ contraatac contraatacuri
Articulat contraatacul contraatacurile
Genitiv-Dativ contraatacului contraatacurilor
Vocativ contraatacule contraatacurilor
  1. ripostă ofensivă desfășurată de o unitate militară aflată în apărare, cu scopul de a respinge un atac al inamicului pătruns în dispozitivul ei și de a restabili pozițiile inițiale.
  2. (sport) ripostă.


Traduceri

Referințe