contraataca

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză contre-attaquer.

Pronunție

  • AFI: /kon.tra.a.ta'ka/


Verb


Conjugarea verbului
contraataca
Infinitiv a contraataca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
contraatac
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să contraatace
Participiu contraatacat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a executa un contraatac.
  2. (v.tranz.) (sport) a da o ripostă.


Traduceri

Referințe